In memoriam profesorul Mihail Mihlin – 125 ani de la naștere

Printre distinșii înaintași care s-au remarcat prin contribuția lor la crearea Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (actualmente Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova) și formarea specialiștilor autohtoni în medicină a fost și profesorul universitar Mihail (Movșa) Mihlin, doctor habilitat în științe medicale, Om Emerit în știință al R.S.S. Moldovenești. Două decenii din viață sa le-a dedicat instituției noastre, lăsând amprente adânci în învățământul superior medical și în sistemul național de sănătate.

Movșa Mihlin s-a născut la 19 februarie 1898, în orașul Klimovici (Клiмавiчы, regiunea Moghilev, Rusia (ulterior, Republica Sovietică Socialistă Belarus). A învățat la gimnaziul din localitate, după care a fost admis la Facultatea de Medicină a Primei Universități de Stat din Moscova. După absolvire, din 1925 a efectuat studii prin ordinatură în cadrul Facultății de Terapie Clinică la aceeași universitate, ulterior fiind angajat în funcția de asistent universitar. Din 1930 exercită funcția de director al Laboratorului de biochimie al Institutului Central al Muncii din Moscova. În perioada 1931-1940 activează în calitate de colaborator științific superior și șef al Secției biochimice a Institutului Central de Expertizare a Capacității de Muncă. 

În 1937 i-a fost conferit titlul de doctor în științe medicale. Doi ani mai târziu și-a susținut teza și a obținut titlul științific de doctor habilitat în științe medicale, iar în 1940 i-a fost acordat titlul științifico-didactic de profesor universitar. În același an, Comisariatul Poporului pentru Sănătate al URSS din orașul Simferopol a decis transferarea profesorului Mihlin la Institutul de Medicină din regiunea Crimeea în calitate de șef al Catedrei de biochimie. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial (1941-1945) a fost evacuat, împreună cu întreaga echipă a Institutului, în orașul Armavir, apoi în orașul KyzylOrda din R.S.S. Kazahstan. Aici a studiat un preparat din frunzele de ulm sălbatic cu conținut de vitamina C și l-a introdus în practica medicală. După război, a continuat să lucreze la Institutul de Medicină din Crimeea.

În anul 1951, conform ordinului Ministerului Ocrotirii Sănătății al URSS, este trimis să activeze în R.S.S. Moldovenească, unde, timp de 20 de ani, a condus Catedra de biochimie a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1951-1972). Și-a consacrat întreaga activitate științifică domeniului biochimiei clinice. 

Mihail Mihlin este autorul a circa 100 de lucrări științifice dedicate fiziologiei și studiului metabolismului în stări patologice diverse. A elaborat metode de diagnostic diferențiat și de depistare a semnelor timpurii ale insuficienței funcționale a sistemelor organismelor în stări patologice. De asemenea, a studiat schimbările metabolice în contextul tratamentului cu preparate antibacteriene. A efectuat cercetări științifice asupra rolului fosfocreatinei în activitatea funcțională a mușchilor, a intermediarilor creatinei din țesutul muscular, a efectului substanțelor toxice asupra metabolismului compușilor organici într-un organism viu și multe altele. 

Distinsul înaintaș a instruit mai mulți specialiști în domeniu, dintre care trei au fost ghidați la elaborarea și susținerea tezelor de doctor în științe medicale la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău.

Pentru activitate prodigioasă în domeniul medicinei și cercetările științifice de valoare, în anul 1946 a fost apreciat cu medalia „За доблестный труд”, iar în 1970 i-a fost acordat titlul de Om emerit în știință al R.S.S.M.

Profesorul Mihlin a decedat în anul 1985.