În memoriam profesorul Nikolai Kuznețov – personalitate notorie în domeniul histologiei 

Istoria Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a fost creată de numeroase personalități de vază, fără contribuția cărora nu ar fi fost posibilă atingerea performanțelor instituției în prezent, recunoscute la nivel național și internațional. Astăzi marcăm 125 de ani de la nașterea profesorului universitar Nikolai Kuznețov, fondatorul Catedrei de histologie, citologie şi embriologie a USMF „Nicolae Testemițanu”, doctor habilitat în științe medicale, personalitate cu o vastă cultură generală și experienţă temeinică de cercetare, supranumit părintele histologiei practice și al chirurgiei regenerative. 

Nikolai Kuznețov s-a născut la 12 iunie 1897 în orașul Moscova, Rusia, într-o familie de funcționari. A absolvit Școala gimnazială cu medalie, iar ulterior și-a făcut studiile la Facultatea de Medicină a Institutului de Medicină nr. 2 din Moscova. În perioada studenției, în timpul epidemiei de tifos a activat în calitate de asistent medical la un spital din capitala rusă. 

În anul 1924 își începe activitatea în calitate de colaborator științific la Catedra de histologie la Institutul de Medicină nr. 2 din Moscova. După absolvirea aspiranturii, este angajat în funcția de asistent universitar la Catedra de histologie a Institutului de Medicină din Almatî, Kazahstan. Continuând cercetările în domeniul aeronauticii în cadrul comenzii de stat, în anul 1935, Nikolai Kuznețov obține, fără să susțină teza, titlul de doctor în științe medicale pentru ciclul de cercetări și publicații consacrate utilizării materialelor confecționate din peritoneu. În anul 1939 este transferat în funcția de șef catedră la Institutul de Stat de Medicină din Osetia de Nord (orașul  Ordzhonikidze) pentru a participa la fondarea instituției și la organizarea Catedrei de histologie. În 1940 i se conferă titlul științifico-didactic de conferențiar. 

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Nikolai Kuznețov se reîntoarce la Institutul de Medicină nr. 2 din Moscova, unde activează până în anul 1946. Între timp, Institutul de Medicină nr. 2 din Moscova este evacuat în orașul Omsk, unde conferențiarul ține cursuri atât la catedră, cât și la trei școli de felceri. 

Traseul profesional în R.S.S. Moldovenească începe în anul 1946, când, printr-un ordin al ministrului sănătății al URSS, conferențiarul Nikolai Kuznețov este numit șef al Catedrei de histologie la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (actualmente Catedra de histologie, citologie şi embriologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova), pe care a condus-o timp de 23 de ani. În această funcție desfăşoară o amplă activitate didactică. Studenții care au asistat la prelegerile ținute de ilustrul pedagog au rămas frapați de nivelul de cultură generală, de cunoștințele enciclopedice, dar și de firea sa extrem de binevoitoare. Tabelele histologice elaborate de profesorul Kuznețov și până în prezent sunt utile studenților în procesul de studii.

În paralel, în această perioadă efectuează valoroase cercetări materializate nu numai în descrierea arhitectonicii membranelor seroase viscerale, dar și în elaborarea diverselor materiale și preparate din acestea precum: plastine, tuburi, inele, știfturi, ațe chirurgicale fibrino peritoneale ș.a. Astfel, cercetările inovatoare ale conferențiarului Nikolai Kuznețov prezintă nu doar impact teoretic, dar și practic. Pentru prima dată, rezultatele cercetărilor au fost implementate în chirurgia plastică și regenerativă și în terapia tisulară. Plastidele peritoneale au un diapazon larg de utilizare – în tratamentul ulcerului trofic, a plăgilor cu cicatrizare redusă, a combustiilor imense, a patologiilor neurologice și oftalmologice. Utilizarea acestor preparate permite simplificarea sau reconstrucția tehnicii intervenției chirurgicale, precum și obținerea regenerării mai rapide și mai desăvârșite a organelor afectate. Pentru aceste realizări, Comisia Unională de Atestare îi conferă Domniei Sale, în anul 1963, titlul de profesor, fără a susține teza de doctor habilitat în științe medicale. 

Nikolai Kuznețov a condus Catedra de histologie până în anul 1969. Ulterior, a activat ca profesor consultant la aceeași catedră până în 1975. După retragerea din funcție, profesorul s-a dedicat în totalitate picturii, trăind cu această pasiune pe parcursul întregii vieți. 

Sub conducerea profesorului Nikolai Kuznețov au fost susținute peste 30 de teze de doctor în științe medicale, inclusiv una de doctor habilitat. A elaborat și a publicat peste 100 de lucrări, inclusiv 85 de publicații științifice, două monografii și 14 brevete de invenție. 

Pentru activitate prodigioasă în domeniu, profesorul a fost decorat cu mai multe distincții de stat.

Nikolai Kuznețov s-a stins din viață la 23 ianuarie 1988.