Valentina Parfentiev – fondatoarea direcției ştiinţifice în anatomie
- vizualizări: 64
Pe data de 4 aprilie, comunitatea universitară comemorează profesorul universitar Valentina Parfentiev, cu prilejul a 110 ani de la naștere, doctor habilitat în științe medicale, renumit savant și pedagog, fost șef al Catedrei de chirurgie operatorie și anatomie topografică la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (actualmente Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”), Lucrător Emerit în știință al RSS Moldovenească, care a activat în cadrul instituției pe parcursul a peste 35 de ani.
Valentina Parfentiev s-a născut în anul 1914 în orașul Harkov, Ucraina, într-o familie de medici. În anul 1941 a absolvit cu mențiune Institutul de Medicină din Odesa, fiind angajată la Catedra de anatomie topografică şi chirurgie operatorie în calitate de asistent. În august 1941 împreună cu locuitorii orașului a fost evacuată în Stalingrad, unde a activat în aceeași funcție, iar în 1942 a fost transferată în orașul Kazani. În ianuarie 1943 s-a angajat la Primul Institut de Medicină „I.M. Secenov” din Moscova. În perioada 1943-1951 a îndeplinit funcţia de asistent la Catedra de chirurgie operatorie şi anatomie topografică la Institutul de Medicină nr. 2 „N.I. Pirogov” din Moscova. În acelaşi timp, a activat în calitate de medic în cadrul clinicilor de chirurgie din Moscova, conduse de profesorii N. Bogoraz şi M. Novikov.
În anul 1944 a susținut teza de doctor în științe medicale cu tema «Блокада нервных стволов на шее»/„Blocajul trunchiurilor neurale ale gâtului în şocul pleuropulmonar”. În 1951 a fost transferată la Institutul de Medicină din Reazan în calitate de asistent la Catedra de anatomie topografică şi chirurgie operatorie, iar peste un an i-a fost conferit titlul de conferenţiar. În anul 1954 susţine teza de doctor habilitat în științe medicale cu tema «Архитектоника внутриорганных кровеносных сосудов печени в норме, при гипертоническои и язвеннои болезнях»/„Arhitectonica vaselor sanguine intraorganice ale ficatului în normă, în hipertonie şi în ulcer gastric” în cadrul Institutului de Medicină din Reazan.
Doi ani mai târziu este transferată la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, unde este numită în funcția de șef al Catedrei de anatomie normală. Începând cu luna septembrie 1955 a condus, concomitent, şi Catedra de chirurgie operatorie şi anatomie topografică. În același an i-a fost conferit titlul de profesor. În anul 1956 a fost numită şef al Catedrei de chirurgie operatorie şi anatomie topografică, funcție pe care o exercită până în anul 1987. În perioada respectivă, împreună cu echipa catedrei a elaborat un sistem instructiv-didactic şi ştiinţific cu orientare practică, contribuind semnificativ la îmbunătățirea calității educației și la dezvoltarea abilităților studenților.
Activitatea ştiinţifică a profesorului Valentina Parfentiev în cadrul catedrei a început cu introducerea macro și microscopiei şi a metodei de preparare a pieselor anatomice prin injectarea vaselor sangvine cu mase rezistente la corodare. În anul 1963 la Catedră a fost elaborată o direcţie ştiinţifică nouă – utilizarea în plastie a transplanturilor osoase conservate în soluţii slabe de formol (0,25-0,75%). În 1966, metoda a fost patentată ca invenţie şi a fost implementată. Metoda de conservare a țesutului osos prin formalinizare în soluții slabe a înlocuit metodele de congelare şi liofilizare în toate băncile de ţesuturi din fosta Uniune Sovietică. Cercetări în această direcţie s-au efectuat în diverse instituţii ştiinţifice, au fost publicate sute de articole şi susţinute mai mult de 25 de teze. În prezent, transplanturile formalinizate de os, tendoane, ligamente, fascii, pahimeninge sunt folosite pe larg în procedeele chirurgicale plastice în ţara noastră şi peste hotare. Profesorul Valentina Parfentiev împreună cu alți coautori a obținut două brevete de invenţie și o serie de propuneri de raţionalizare pentru utilizarea acestei metode. În 1970, la Expoziția Realizărilor Economiei Naționale (E.R.E.N) din URSS, pentru aplicarea acestei metode de conservare în practica medicală, Valentina Parfentiev a fost apreciată cu medalie de argint.
Pentru contribuția ştiinţifică valoroasă în domeniul medicinei, profesorului Valentina Parfentiev i-a fost conferit, în 1973, titlul de Lucrător Emerit în ştiinţă din RSS Moldovenească și a fost decorată cu medalia „Pentru vitejie în muncă”.
Profesorul Valentina Parfentiev a publicat 119 lucrări ştiinţifice, dintre care 5 monografii, a redactat 3 culegeri de articole și a participat la diverse forumuri ştiinţifice. A fost conducător științific la 20 de teze de doctor în medicină și 5 de doctor habilitat.
În 1987, în legătură cu vârsta de pensionare, rămâne să activeze în continuare la catedră în funcţia de profesor consultant până în anul 1996.
Pe parcursul anilor, a activat în calitate de secretar ştiinţific al ISMC, preşedinte al Secţiei medicale a Societăţii republicane pentru popularizarea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice, membru al biroului societăţilor „Znanie” şi „Universitatea sănătăţii”, membru al Consiliului de experţi pe lângă Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.
Valentina Parfentiev s-a stins din viață la 19 martie 1996. Numele ei va rămâne în memoria a zeci de generații de medici și a tuturor celor care au cunoscut-o. Munca asiduă și responsabilitatea, devotamentul şi profesionalismul rămân a fi un exemplu pentru discipolii care-i continuă ideile în domeniul de cercetare şi cel didactic.
Preluarea informației de pe site-ul USMF „Nicolae Testemițanu” poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei și a linkului direct accesat pe www.usmf.md.
Comentarii